Azi, foarte de dimineata, am iesit din casa pentru ca nu am avut incotro: sunt bona de ocazie pentru cea mai cuminte catelusa din lume: Lola (proprietar fratele meu)! 
Si, cum am stat cu grija toata noaptea, sa nu care cumva doamna matza, stapana casei de vreo 10 ani, sa nu o zgarie pe nasuc, clar am dormit prost…
Asadar, desi e cam nasol sa faci ochi la 7.00, cand te-ai bagat in pat pe la 2, datoria e datorie! Si uite cum in 3 minute am fost gata (ca in tabara, ca armata n-am facut-o!), pregatind chiar si cafeaua!!
Coboram noi doua, una mai vesela si mai zglobie decat cealalta (presupun ca ati ghicit care!), si incepem sa o luam la pas catre parculetul din capatul strazii. Brusc, intr-un minut, am uitat de somn si griji! Afara era o atmosfera extraordinara: soare stralucitor cu raze foarte calde, un vanticel racoros si placut, cat sa ai pe tine doar un tricou (cu maneca lunga!), iar pasarelele erau intr-un concert ce deborda de optimism si voie buna! Eram doar noi pe strada si parca tot orasul era al nostru! Nu prea erau nici masini: foarte rar vedeam cate una, autobuzele treceau fara calatori si singurele persoane intalnite mai tarziu, au fost cativa maturatori si vreo doua mamici de patrupede ca si noi.
Sincer, mi-am dat seama ca ma simteam atat de bine ca as fi putut darui oricui mi-ar fi cerut o inghititura din cafeaua mea! Am devenit vesela si optimista si am realizat ca eram in stare sa-i ofer si lui Dragnea un zambet, daca il intalneam! … Aoleu!!!! … Brusc m-am trezit la realitate! M-am speriat foarte tare si de aceea m-am gandit sa va avertizez: Natura poate fi periculoasa! Fiti vigilenti! 🙂
In rest, va urez Paste Fericit si zile minunate alaturi de toti cei dragi!